Vaginoplastia este interventia chirurgicala care reda fermitatea si dimensiunile ideale ale canalului vaginal. Se desfasoara cu anestezie generala sau cu anestezie locala si sedare, necesita internare de 24 de ore si are o perioada de vindecare completa de aproximativ 2 saptamani.
Aveam in ziua aceea, printre alte operatii, doua vaginoplastii cu dr. Rikka in sala 4.
Prima operatie de vaginoplastie se desfasura rapid si in liniste. In sala, noi doua, Anke, asistenta noastra din ziua aceea, una din cele mai bune asistente pe care le-am cunoscut vreodata si Lena, asistenta de anestezie. O sala de operatii in care fiecare post era ocupat de o femeie: pacienta, doi chirurgi, asistenta de chirurgie si asistenta de anestezie.
Radioul canta piese suedeze, de genul disco, piese usoare de vara si din cand in cand, intrerupeau programul reclamele vorbite rapid.
Lena este înalta, svelta, vine in fiecare dimineata cu bicileta la spital, are ochii albastri si un zambet impecabil cu dintii stralucitor de albi.
Anke, o femeie de aproximativ 60 de ani, tunsa scurt, baieteste, subtirica si cu fragilitate aparenta, foarte ferma si stricta, strictete cu care isi ascunde bine, de multi ani, fragilitatea si inima romantica. In pauzele dintre operatii, Anke se retrage in vestiar si citeste cate o carte de dragoste, asezata cum se cade pe un scaun inalt, lipit de perete. Ultima carte pe care o citea mi-a daruit-o mie. Este o carte in limba suedeza, o citesc cu dictionarul, foarte greu, dar o deschid cu drag, pentru ca este cadoul de la ea.
Rikka, un chirurg fenomenal, mama a trei copiii, care deja sunt mari, vine doua saptamani sa opereze la Stochkolm si in celelalte doua opereaza in clinica ei din Helsinki. Este slaba, putin mai inalta decat mine, are glezne superbe, corpul atletic, parul blond prins in coc, ochii migdalati si foarte ageri, poarta doar o pereche de cercei solitaire, cu piatra mare, care stralucesc superb langa marginea bonetei, in timpul operatiilor. Are miscari rapide, precise, este o fire foarte placuta, vesela si atenta la cele mai mici detalii. Este cel mai rapid chirurg cu care am operat eu.
Afara stralucea un soare cu dinti, iar din sala de operatie, situata la etajul doi al cladiri, prin fereastra, vedeam caii armatei din Stochkolm, care pasteau linistiti in tarcurile lor si cerul superb cu norii de vata de zahar care treceau rapid si schimbau peisajul.
Aproape de sfarsitul operatiei, in timpul suturii vaginale, Rikka spune:
- – Aceasta femeie s-a adresat in repetate randuri serviciului de ginecologie de la spital. A fost refuzata. Ultima data i s-a spus : ei, ce vrei, ai nascut trei copii, asta este situatia dupa nasteri.
- – Nu au vrut sa o opereze? Intreb eu.
- – Nu se deconteaza vaginoplastia, desi consider ca o o femeie, dupa ce naste si aduce aceasta contributie uriasa societatii, ar trebui sa beneficieze de plastia vaginului fara sa trebuiasca sa isi stranga banii singura.
- – Asa este, spune Anke. Mai ales ca femeile muncesc si ele.
- – Daca ar fi nascut barbatii, sigur cheltuielile operatiilor post nasteri, ar fi fost platite de asigurare, spune Rikka, razand incet. Asta este lumea noastra.
- – In Italia, asigurarea plateste operatiile de mommy make-over la doi ani dupa nastere, spun eu. Cred ca se poate pune problema, mai ales aici, in Suedia, despre mommy make over si despre vaginoplastie. Costurile nu sunt enorme si viata femilor cu copiii ar fi alta.
- – Eeei, ce vis frumos. In toata lumea asta, femeile abia beneficiaza de anestezie pentru o colposcopie, zice Rikka in timp ce prinde rapid firele de sutura pe rand cu o pensa pean. Lumea pentru noi nu este dreapta. Iar barbatii aleg sa inlocuiasca femeile cu disfunctii sexuale fara macar sa le spuna ce anume ii deranjeaza, ce nu le mai place. Macar de-ar avea curaj sa fie sinceri. Pur si simpli aleg o femeie tanara si fara nasteri. Pentru ei este usor.
- – Asa este in multe situatii, cu siguranta, spun eu, cred ca ar trebui sa ne organizam mai bine si sa ne cerem drepturile. Pana la urma, societatile noastre beneficiaza enorm datorita femeilor. Pana la urma, o mama a trei copii, aduce trei noi platitori de taxe in societate.
- – Lena asculta, in picioare, la capul pacientei, cu ochii mari, aproband din cap din cand in cand.
- – Probabil ca unele situatii clare de viata, cum este aceasta, inca nu le sunt cunoscute celor care au un cuvant de spus, zice ea. Majoritatea femeilor din politica nu au copii, sau nu au nasteri naturale, sau pur si simplu, alte cauze sunt mai urgente.
- – Iar barbatii nu au de unde sa stie cat de dificil ii este unei femei sa ai o viata intima normala dupa o nastere naturala. Sau stiu, dar nu este prioritate, spun eu. Cu toate acestea, ar fi senzational sa existe un pachet de asigurare pentru femei, care sa includa post-partum aceste trei interventii chirurgicale, care sa le ofere siguranta si o viata eleganta.
- – Asa este, spune Anke. Si aud la radio melodia mea preferata, Tak och Hey do!, care este cantata de doua superbe cantarete. In traducere, inseamna Multumesc si La revedere! Va las link mai jos.
Mi-a ramas acea zi in memorie si probabil ca n-o voi uita niciodata. O mana de femei isi dadeau silinta ca una dintre ele sa inceapa o viata mai buna, cu un corp refacut, cu intimitate sanatoasa si probabil cu o iubire ca in filme. Eu asa i-am dorit in gand pacientei cand se trezea din anestezie.
Rikka deschidea rapid usile salii de operatie si aducea patul pacientei, eu ajutam sa ii asezam halatul alb.
Era o urma de tristete in conversatia noastra dar si multa determinare. Determinare sa ajutam femeile sa aiba o viata mai buna, sa le putem oferi ceea ce stim, in fiecare zi.
Eu n-am sa reusesc probabil curand sa aduc schimbari legislative in tara mea. Dupa cum ati citit le este greu si in Suedia, iar noi nu ne comparam financiar.
Am reusit insa sa stabilesc o colaborare cu Banca Transilvania, pentru obtinerea unei linii de credit, civilizata, cu o dobanda mica, pentru interventiile chirurgicale estetice. In special pentru femei.
Asta este o alta poveste pe care am sa v-o spun intr-o zi.
